Surse bibliografice - Eric Berne

Un alt autor , o alta carte tradusa in limba romana :

Ce spui după Bună ziua? Psihologia destinului uman- Eric Berne- Editura Trei
În activitatea sa de medic psihiatru, Eric Berne a descoperit că fiecare om îşi scrie în copilărie, sub puternica influenţă a părinţilor, scenariul care îi va guverna cursul general al vieţii. Scenariul de viaţă stabileşte cu ce fel de persoană te vei căsători, câţi copii vei avea, ba chiar şi genul de pat în care vei muri şi cine va fi de faţă atunci. El hotărăşte dacă vei fi un învingător sau un învins, un monument de forţă sau un alcoolic condamnat. Unor oameni, scenariul le cere să eşueze în profesie, să trăiască în mod repetat dezamăgiri în dragoste sau să sufere invalidităţi cronice. Scenariul altora sfârşeşte prin suicid. Ce spui după bună ziua? arată cum se scriu scenariile de viaţă şi cum îl poţi descoperi pe al tău. Dacă ai un scenariu nefericit, îţi arată cum să scapi de el, astfel încât să începi în sfârşit să trăieşti o viaţă a libertăţii şi a împlinirii adevărate.
***
Eric Berne (1910-1970), celebru psihiatru şi psihoterapeut, este întemeietorul "analizei tranzacţionale". La începutul carierei, Berne s-a pregătit pentru a deveni psihanalist parcurgând două tranşe de analiză personală cu Paul Federn şi Eric Erikson. După 1956 abandonează ortodoxia psihanalitică şi creează o nouă orientare psihoterapeutică — "analiza tranzacţională". O analiză tranzacţională bine condusă asigură abandonarea scenariului infantil şi dezvoltarea unei vieţi afective adulte.

Cuprins:
Notă asupra traducerii
Prefaţă
Semantică

PARTEA ÎNTÂI
Consideraţii generale

Capitolul 1. Introducere
A. Ce spui după „Bună ziua?“
B. Cum spui „Bună ziua?“
C. O ilustrare
D. Strângerea de mână
E. Prietenii
F. Teoria

Capitolul 2. Principiile analizei tranzacţionale
A. Analiza structurală
B. Analiza tranzacţională
C. Structurarea timpului
D. Scenariile de viaţă

PARTEA A DOUA
Programarea parentală

Capitolul 3. Destinul uman

A. Planul de viaţă
Magda
Della
Mary

B. Pe scenă şi dincolo de scenă
C. Mituri şi basme
Povestea Europei
Scufiţa Roşie
O reacţie marţiană
Un scenariu de tip Scufiţa Roşie

D. Aşteptând rigor mortis
Scenariul „Aşteptând rigor mortis“
Povestea Frumoasei din Pădurea adormită
E. Drama familială
F. Destinul uman
G. Perspectivă istorică

Capitolul 4. Influenţe prenatale
A. Chestiuni introductive
B. Influenţe ancestrale
C. Scena concepţiei
D. Poziţia la naştere
E. Scenarii ale naşterii
F. Prenume şi nume de familie

Capitolul 5. Dezvoltarea timpurie
A. Influenţe timpurii
B. Convingeri şi hotărâri
C. Poziţiile — pronumele
D. Învingători şi învinşi
E. Poziţii triadice
F. Poziţiile — predicatele
G. Alegerea scenariului de viaţă

Capitolul 6. Anii de modelare
A. Programarea parentală
B. Gândire în stil marţian
Butch
C. Micul avocat
D. Instrumentarul scenariului

Capitolul 7. Instrumentarul scenariului de viaţă
A. Răsplata scenariului
B. Porunca
C. Ispita
D. Electrodul
E. Saci şi alte lucruri
F. Prescripţia
G. Modele parentale
H. Demonul
I. Permisiunea
J. Eliberarea internă
Chuck
K. Componentele scenariului de viaţă
Clementine
L. Aspiraţii şi conversaţii
M. Învingătorii
N. Toţi oamenii au un scenariu de viaţă?
O. Contrascenariul
P. Rezumat

Capitolul 8. Copilăria târzie
A. Intrigi şi eroi
B. Concesiunea
C. Cupoanele
D. Iluziile
E. Jocurile
F. Persona
G. Cultura familială

Capitolul 9. Adolescenţa
A. Ocupaţii de timp liber
B. Eroi noi
C. Totemul
D. Simţăminte noi
E. Reacţii fizice
F. Camera din faţă şi camera dosnică
G. Scenariu şi antiscenariu
H. Imaginea despre lume
I. Tricoul inscripţionat
Nu poţi avea încredere în nimeni
Nu aşa face toată lumea?

Capitolul 10. Maturitatea şi moartea
A. Maturitatea
B. Ipoteca
C. Dependenţele
D. Triunghiul dramei
E. Speranţa de viaţă
F. Bătrâneţea
G. Scena morţii
H. Râsul de sub ştreang
I. Scena postumă
J. Piatra de mormânt
K. Testamentul

PARTEA A TREIA
Scenariul în acţiune

Capitolul 11. Tipuri de scenariu
A. Învingători, neînvingători şi învinşi
B. Timpul scenariului
C. Sexul şi scenariul
D. Timpul-obiectiv şi timpul-cronometru

Capitolul 12. Câteva scenarii de viaţă tipice
A. Scufiţa Roz sau „Copilul nimănui“
B. Sisif sau „Iar am păţit-o!“
C. Micuţa domnişoară Muffet sau „Nu mă poţi
speria!“
D. Bătrânul soldat nu moare sau „Cine are nevoie
de mine?“
E. Ucigaşul de balauri sau „Tata le ştie pe toate“
F. Sigmund sau „Dacă nu reuşeşti pe o cale,
încearcă alta“
G. Florence sau „Un lucru dus la bun sfârşit“
H. Scenarii tragice

Capitolul 13. Cenuşăreasa
A. Trecutul Cenuşăresei
B. Povestea Cenuşăresei
C. Scenarii împletite între ele
D. Cenuşăreasa în viaţa reală
E. După terminarea balului
F. Basme şi oameni reali

Capitolul 14. Cum e cu putinţă scenariul de viaţă?
A. Plasticitatea chipului
B. Eul mobil
C. Fascinaţie şi imprinting
D. Mirosul inodor
E. Presiunea anticipată şi presiunea ulterioară
F. Micul fascist
G. Schizofrenicul curajos
H. Manechinul ventrilocului
I. Mai multe despre demon
J. Persoana reală

Capitolul 15. Transmiterea scenariului de viaţă
A. Matricea scenariului
B. Parada familiei
C. Transmiterea culturală
D. Influenţa bunicilor
E. Suprascenarizarea
F. Combinarea directivelor scenariului
G. Rezumat
H. Responsabilitatea părinţilor

PARTEA A PATRA
Scenariul în practica clinică

Capitolul 16. Etapele preliminare
A. Introducere
B. Alegerea terapeutului
C. Terapeutul ca magician
D. Pregătirea
E. „Pacientul de meserie“
F. Pacientul ca persoană

Capitolul 17. Semnele scenariului
A. Semnalul scenariului
B. Componenta fiziologică
C. Cum se ascultă
D. Semnale vocale elementare
1. Sunete respiratorii
2. Accentele
3. Vocile
4. Vocabularul
E. Alegerea cuvintelor
1. Părţi de vorbire
2. Cuvinte OK
3. Cuvinte din scenariu
4. Metaforele
5. Frazele de securizare
6. Subjonctivul
7. Structura frazei
F. Tranzacţiile de sub ştreang
G. Tipuri de râs
1. Râsete conforme cu scenariul
2. Râsete sănătoase
H. Bunica
I. Tipuri de protest
J. Povestea vieţii tale
K. Comutările din scenariu

Capitolul 18. Scenariul de viaţă în terapie
A. Rolul terapeutului
B. Dozarea jocului
C. Motive pentru terapie
D. Scenariul terapeutului
E. Predicţia rezultatului
F. Antiteza scenariului
Amber
G. Vindecarea

Capitolul 19. Intervenţia decisivă
A. Căile finale comune
B. Vocile din minte
C. Dinamica permisiunii
D. A vindeca pacienţi versus a face progrese

Capitolul 20. Trei prezentări de caz
A. Clooney
B. Victor
C. Jan şi Bill

PARTEA A CINCEA
Abordări ştiinţifice ale teoriei scenariului de viaţă

Capitolul 21. Obiecţii la adresa teoriei scenariului de viaţă
A. Obiecţii spirituale
B. Obiecţii filosofice
C. Obiecţii raţionale
D. Obiecţii doctrinare
E. Obiecţii empirice
F. Obiecţii privind dezvoltarea psihică
G. Obiecţii clinice

Capitolul 22. Probleme metodologice
A. Harta şi terenul
B. Grila conceptuală
C. Date slabe şi date tari

Capitolul 23. Inventarul operaţional al scenariului
A. Definiţia unui scenariu
B. Cum poate fi confirmat un scenariu
C. Introducere la inventarul operaţional al
scenariului
D. Un inventar operaţional al scenariului
E. Un inventar operaţional condensat
F. Un inventar operaţional al terapiei

Anexă
Chiar aşa, ce spui după „Bună ziua“?
Glosar
Lista figurilor

Surse bibliografice - Aletha Solter

Va recomand cu mare caludra , cartile autoarei Aletha Solter , pe care le gasiti in librariile online

Bebelusul meu intelege tot- Aletha Solter , editura Cosmos


Cartea marcheaza un progres remarcabil in ceea ce priveste intelegerea nevoilor bebelusilor din momentul conceptiei pana la varsta de 2 ani si 6 luni. Tradusa in mai multe limbi, ea a contribuit la declansarea unei adevarate revolutii mondiale in domeniul cresterii copiilor. Citind aceasta carte, veti invata sa stabiliti o legatura solida cu bebelusul dvs., sa reactionati corespunzator la plansul acestuia, sa faceti din bebelusul dvs. un copil mai inteligent si sa gasiti alternative la pedepse.

Copiii nostri frumosi si sanatosi Aletha Solter , editura Cosmos


Cartea, tradusa pana acum in mai multe limbi, continua aceeasi abordare descrisa in Bebebelusul meu intelege tot, fiind un ghid revolutionar pentru parintii copiilor cu varste de la 2 la 8 ani. Veti invata de aici cum sa-l ajutati pe copilul dvs. sa devina intelegator, competent, nonviolent si la adapost de droguri, mentinand in acelasi timp o relatie de respect reciproc cu el.

Am sa revin cu mai multe recomandari de carti , scrise de diferiti autori, traduse in limba romana.

Mai multe despre Attachment Parenting

AP este un stil de inceput . Se poate sa apara situati medicale sau familiare care nu permit practicarea tuturor B-urilor bebelusului. AP implica in primul rand deschiderea mintii si a inimii pentru nevoile individuale ale bebelusului dumneavoastra si poate veti dezvolta intelepciunea de a lua decizii rapde , in ceea ce priveste binele dumneavoastra si a bebelusul dumneavoastra .


Faceti ceea ce este mai bun din mijloacele care va stau la dispozitie –asta este singurul lucru pe care bebelusul il astepta de la dumneavoastra. Aceste B-uri ale bebelusului ajuta parintii si bebelusul sa gaseasca inceputul corect. Folositile ca sfaturi de inceput , pentru a descoperi stilul dumneavoastra propriu de educatie –unul care indeplineste nevoile individuale ale copilului si familiei dumneavoastra. AP-ul va ajuta sa dezvoltati un stil personal de educare.


Ap este mai degraba o abordare decat un set de reguli . De fapt este stilul pe care parintii il utilizeaza instictiv. Educatia este prea individuala iar bebelusul prea complex pentru a exista doar o modalitate. Cel mai important lucru este a fi atasat –a deveni atasat de bebelus , iar la acest lucru ajuta B-urile bebelusului.

O data atasat pastrati lucrurile care functioneaza si schimbati lucrurile care nu functioneaza . Intr-un final veti dezvolta un stil propriu de educatie , care va arata bebelusului si parintilor ,calea care vi se potriveste- acel cuvant mic care descrie simplu relatia dintre parinti si copil.

AP inseamna educatie prin reactionare. Prin sensibilitatea pentru semnalele bebelusului invatati sa recunoasteti nivelul de nevoi al bebelusului. Pentru ca bebelusul are incredere ca nevoile salevor fi indeplinte iar limbajul lui va fi auzit , se increde in capacitatea lui de a da semnale. Ca rezultat copilul va deveni un mai bun semnalizant iar parnitii devin mai buni cititori de semnale iar intreaga retea de comunicare parinte copil va deveni mai usoara.


AP este o unealta . Uneletele sunt lucruri de care avem nevoie pentru a indeplini o sarcina de lucru. Cu cat sunt mai bune uneletele cu atat mai usora si mai buna este indeplinita treaba. Retineti ca folosim notiunea „unelete“ in loc de „pasi“. La unelte puteti sa alegeti si sa hotarati , care se potriveste cel mai bine relatiei dumneavoastra persoanla parinte copil. Pasii implica , obligativitatea folosirii lor pe rand pentru indeplinirea sarcinii.

Priviti AP-ul ca unealta de conectare , de interactiune cu copilul , care va ajuta pe dumneavoastra si pe copilul dumnevoastra sa pasiti impreuna intr-o relatie. Odata stabilita intreaga relatie parinte copil ( disciplina, asistenta medicala si vechea zicala distractia cu copilul ) devine naturala si placuta. Priviti AP –ul ca unealta de disciplina. Cu cat va cunoasteti mai bine copilul , cu atat increderea copilului in dumneavoastra va fi mai mare si cu atat mai eficienta va fi disciplina. Veti descoperi ca disciplinarea copilului va fi mult mai usoara si copilul dumneavoastra va fi mai usor de disciplinat.